Cronica săptămânii (17-23 octombrie)
11:17 | 24.10.2020 Categorie: Interviuri Comentarii
În plan intern, săptămâna trecută a fost dominată de două teme de importanță majoră pentru societatea moldovenească: alegerile prezidențiale și pandemia. Părea că odată cu apropierea zilei votului, alegerile vor trece cu siguranță în prim plan și pandemia va rămâne pentru un timp în umbră. Însă, evoluțiile Covid-19 la noi, și în special, în țările vecine, ne face să rămânem cu privirea țintită la numărul de îmbolnăviri, decese, la noutățile cu privire la testările, aprobările și producerea vaccinurilor. Se mai adaugă și grija sporită multiplu din această toamnă față de apariția multașteptată a vaccinurilor antigripale, ținând cont de agravarea situației în caz de suprapunere a Covid-19 cu gripa sezonieră.
Pe parcursul săptămânii anterioare, Agenția MOLDPRES a prezentat pozițiile demnitarilor de stat, a unor reprezentanți marcanți ai societății civile, a mai multor deputați față de crearea de noi oportunități de vaccinare în condiții de pandemie. Au existat mai multe opinii, dar cea mai sprijinită idee a fost de a utiliza pe larg practica Uniunii Europene, a Rusiei și altor țări cu tradiții în domeniu și a permite în sfârșit comercializarea vaccinurilor antigripale, inclusiv în farmacii. Totodată, a fost expusă și opinia că vaccinarea trebuie începută mai devreme decât în anii trecuți pentru a evita suprapunerile de viruși și suprasolicitarea sistemului sanitar. Din păcate, noutăți la această temă deocamdată nu există.
Pe de altă parte, trezesc îngrijorare ritmurile creșterii galopante a numărului de îmbolnăviri în Europa și la vecini. De exemplu, vineri, 23 octombrie, în Rusia s-au înregistrat 17 340 de îmbolnăviri și 283 de decese, în Ucraina - 7517 îmbolnăviri și 121 decese, în România - 5028 de îmbolnăviri și 82 de decese. Este evident că Europa este cuprinsă deja de al doilea val, iar situația din Republica Moldova este oricum similară cu a vecinilor, păstrând evident proporțiile.
Majoritatea cetățenilor sunt preocupați astăzi, în mod firesc, de răspunsul la întrebarea: când apare vaccinul anti-Covid-19? Cele mai importante companii farmaceutice din lume se află într-o competiție contracronometru pentru a oferi omenirii soluția salvatoare. Mari speranțe sunt investite în companiile Pfizer, AstraZeneca, Moderna, companii rusești și chineze, care se află pe ultima sută de metri la testări și în preajma producerii industriale. Implicit, sunt aproape de începutul imunizării în masă. Oamenii speră, așteaptă cu nerăbdare știri bune și sunt încrezători că instituțiile statului vot face totul pentru a stopa pandemia. Din această cauză, tema pandemiei rămâne a fi în prim planul discuțiilor publice și în atenția cetățeanului și, probabil așa va fi în următoarele luni.
Puțin umbrite de războiul omenirii cu pandemia, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie din Republica Moldova nu sunt atât de palpitante cum erau în trecut. Totuși, în această săptămână scrutinul capătă forma unei competiții politice, de rezultatul cărei depinde destinul țării pentru următorii 4 ani. Emoțiile obișnuite pentru acest gen de scrutine sunt de această dată temperate și de certitudinea venită din sondaje că există doar doi candidați cu șanse reale de a trece în turul doi. Pentru cei care cred în sondaje, iar ei sunt majoritatea, emoțiile se amână pentru turul doi. Oricum, nu prea se face simțită o competiție a proiectelor, programelor și ideilor. Mai mult se mizează pe notorietatea candidaților și, în unele cazuri, pe exploatarea până la refuz, a unor teme erodate și devenite mai puțin sensibile pentru alegător.
Fără îndoială, ultima săptămâna va fi una mai tensionată și nu sunt excluse pretinse dezvăluiri la limita bunului simț, învinuiri tari și chiar injurii. Aceste derapaje sunt proprii și țărilor cu societăți și tradiții mai consacrate. Tânăra democrație moldovenească va trece și ea acest examen. Sperăm că din urma unui scrutin corect, pașnic, transparent și recunoscut de toată lumea vom avea doar de câștigat.
Între timp, Guvernul în această săptămână a demonstrat că poate sta departe de tensiunile politice și face treabă bună în condiții extrem de complicate. Aflăm cu nedisimulată satisfacție despre reabilitarea a circa cinci sute de kilometri de drum din cadrul programului “Drumuri Bune pentru Moldova 2020”. Aceasta constituie aproape 60% din volumul total al investițiilor programate. Până acum au fost reabilitați peste 221 km de drum cu îmbrăcăminte din asfalt betonic, iar aproape 271 km de drum au fost reparați cu îmbrăcăminte rutieră din pietriș.
Mai aflăm că lucrările de reparație și întreținere periodică din cadrul Programului se desfășoară în 33 de raioane și municipiile Chișinău și Bălți. La efectuarea lucrărilor sunt antrenați zilnic peste două mii de angajați, dintre care o mie de muncitori pe șantiere.
O altă dimensiune importantă pe agenda Executivului rămâne a fi educația. La multiplele probleme moștenite de decenii în sistemul educațional, se mai suprapune și procesul de învățământ în condiții de pandemie. Cu siguranță, cadrele didactice, dar și elevii, au o presiune uriașă pe umerii lor, care nu poate să nu afecteze calitatea studiilor. Avem deja unități școlare trecute la învățarea la distanță, mai multe clase în carantină.
Guvernul este pregătit și pentru cel mai sumbru scenariu, adică trecerea totală la învățământul la distanță, pentru a nu compromite anul de studii. În săptămâna curentă au mai fost procurate 2500 de calculatoare pentru elevi și cadre didactice și, conform datelor Ministerului de resort, acest proces va continua.
Tot în săptămâna curentă, Guvernul a participat la negocieri cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale. Partea moldovenească a adus argumentele de rigoare în favoarea prelungirii programelor de finanțare, iar experții instituțiilor internaționale, după o documentare riguroasă, au propus alocarea unui nou program pentru 3 ani. Premierul Ion Chicu a menționat că țintele acestui program sunt infrastructura, industrializarea țării, creșterea nivelului de trai și lupta cu pandemia.
Aceleași teme preocupă și administrația publică locală, iar evenimentele din raionale Moldovei au fost reflectate pe larg la compartimentul "Regionale" al Agenției MOLDPRES.
În plan extern, piața informațională a fost dominată de două teme de interes public internațional. Prima și cea mai intrigantă temă e legată de alegerile prezidențiale din SUA. E firesc că interesul nu se limitează doar la cetățeanul american, scrutinul având o puternică reverberație internațională. Deocamdată, casele de sociologie îl dau câștigător pe democratul Biden, însă să nu uităm că 4 ani în urmă aceiași sociologi o dădeau învingătoare sigură pe Clinton. Ce e drept, avantajul democratului de această dată e mai impunător decât cel de data trecută, însă sistemul electoral american e foarte specific și poate aduce surprize cum a mai făcut-o în trecut.
Două runde de dezbateri n-au schimbat mult raportul de forțe cu puțin timp înainte de alegeri. Prima dezbatere a fost una agresivă, cu ofense reciproce și suprapuneri frecvente de vociferări. A fost una din cele mai slabe și vulgare dezbateri de când ține minte America, titra a doua zi presa americană. Pentru a doua rundă au fost întreprinse măsuri de către organizatorii dezbaterilor pentru a evita o nouă dezamăgire a alegătorilor americani. Au fost alese teme majore pentru dezbateri, cum ar fi economia, rasismul, relațiile cu Rusia și China, protecția socială și mediul. Mai mult. Timpul a fost strict limitat pentru fiecare participant și, pentru a evita bruiajul reciproc, microfoanele erau închise pe timpul discursului oponentului. Grație acestor măsuri de precauție, a doua rundă de dezbateri a fost mai civilizată și constructivă. Presa democrată afirmă că a învins în dezbateri Biden, iar presa republicană - Trump. Este limpede că nucleul dur al partidelor rivale își sprijină candidații, însă ultimul cuvânt îl are de spus alegătorul american.
O altă temă sensibilă a săptămânii este războiul azero-armean în jurul regiunii Karabahul de Munte. Situația este complicată pentru faptul că, juridic, această regiune aparține de Azerbaidjan, iar de facto, este deja de trei decenii integrată în Armenia și e populată de etnici armeni. În plan geopolitic situația este și mai complicată. Direct acest conflict vizează două puteri regionale importante - Rusia și Turcia. Și dacă Turcia are o politică univocă de sprijin pentru un popor de origine turcică, adică pentru azeri și nostalgii imperiale panturcești, atunci Rusia practic nu poate lua partea cuiva pentru a nu dinamita situația din Caucaz. Moscova are relații strânse cu Armenia, pe teritoriul căreia sunt dislocate baze militare rusești. În plus, Armenia face parte din Organizația pentru apărare Colectivă a unor țări din CSI. Pe de altă parte, Azerbaidjanul este un partener comercial important al Rusiei și Moscova a vândut în cantități mari armament modern acestei țări. De aici și ezitarea Rusiei, care e pusă în fața dilemei de a compromite ori Parteneriatul strategic cu Armenia și Acordul de Apărare Colectivă, ori se ceartă puternic cu Azerbaidjanul și Turcia, cu care greu a stabilit în ultimul timp relații mai bune. Nu este exclusă și o reacție colectivă negativă a popoarelor de origine turcică, aproape toate partenere ale Rusiei. Ghemul de conflicte din Caucaz capătă o tendință periculoasă spre internaționalizare, iar lumea e în așteptarea intervenției în rol de pacificator a marilor puteri. Cum se va dezlega acest nod de conflicte și cum vor evolua evenimentele în alegerile din SUA și Republica Moldova, cum vom face față pandemiei, dar și altor probleme - toate le vom urmări cu maximă atenție în știrile echidistante și operative de la Agenția MOLDPRES.