Cronica săptămânii  (23-29 noiembrie)

Chişinău, 30 nov. /MOLDPRES/. În plan intern, putem menționa reluarea ședințelor în plen a Parlamentului Republicii Moldova. Rezultatele alegerilor prezidențiale au constituit în mod evident dominanta politică care și-a pus amprenta pe atmosfera din Parlament. Totuși, deocamdată nu putem vorbi de o regrupare de forțe și nici de vreo intenție serioasă de a crea o nouă majoritate. Unicul lucrul vizibil este consolidarea platformei Pentru Moldova și votul lor împreună cu PSRM. Președintele ales, Maia Sandu, transmite semnale clare că își dorește alegeri anticipate, însă mecanismul juridic al declanșării unei asemenea proceduri nu este încă identificat. Unele fracțiuni sunt foarte fragile și urmăresc cu vădită îngrijorare sondajele sociologice. Mai degrabă, în plan personal, mai mulți deputați își doresc să-și ducă mandatul la bun sfârșit.

Totuși, în această săptămână, dincolo de gâlceava și învinuirile tradiționale, au fost adoptate și câteva decizii  care vin să repete cumva acțiuni anterioare eșuate. Este vorba, în primul rând, despre crearea unei comisii parlamentare pentru elucidarea circumstanțelor procesului grandios de spălare de bani cu ajutorul justiției și instituțiilor bancare. Tradiția parlamentarismului moldovean de 30 de ani ne demonstrează că aceste comisii, după luni sau ani de activitate, vin în final cu unele declarații esența cărora este demult cunoscută presei, ba chiar și publicului larg. Investigația propusă este atât de încâlcită, iar fenomenul spălării banilor e atât de complicat, cu implicarea diverșilor actori politici și oameni de afaceri, cu extensiuni în mai multe state, încât capacitatea acestei noi comisii de a clarifica lucrurile este foarte îndoielnică.

O altă noutate, care a mai fost pe agenda Legislativului nostru, este stabilirea responsabilității judecătorilor și procurorilor pentru condamnările la CtEDO a statului nostru. Conform Legii, votată în două lecturi, judecătorii și procurorii vinovați de aceste condamnări vor achita prejudiciile din buzunarul propriu. Este greu de spus pe cât de viabilă va fi această prevedere și, mai degrabă, ultimul cuvânt îl va avea de spus în această chestiune Curtea Constituțională.

Pandemia rămâne o temă centrală pe agenda Guvernului Republicii Moldova. Cifrele de infectări cu Covid-19, în permanentă creștere în ultimele săptămâni, au adus sistemul medical în prag de colaps. Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică de a reintroduce starea de urgență pentru perioada 30 noiembrie 2020 - 15 ianuarie 2021 este imperios necesară și e dictată de consecințele grave pe care le putea avea evoluția ascendentă a pandemiei. Europa de vest, unde valul doi al pandemiei a început cu cel puțin trei săptămâni înainte, a întreprins acțiuni similare și acestea deja dau efecte. În ultima săptămână are loc o scădere spectaculoasă a numărului de infectări în majoritatea țărilor, mai puțin în Italia.

Republica Moldova se pare că are astăzi o problemă în implementarea restricțiilor. Nerespectarea regulilor pe toată perioada pandemiei s-a văzut în mod evident în magazine, transport public, farmacii... La drept vorbind, nu am văzut până nu demult implicarea poliției în impunerea acestor reguli sau sancționarea masivă a celor care le încalcă, așa cum s-a făcut în alte țări. Sperăm că la această etapă critică organele de drept vor acționa sigur și vor reacționa cu maximă celeritate la cazurile de nerespectare a restricțiilor. În acest context, mai putem menționa apelul prim ministrului Ion Chicu către un șir de state cu rugămintea de a ne ajuta în dobândirea cât mai grabnică a vaccinului împotriva Covid-19.

În plan extern, marile companii producătoare de vaccinuri anti-Covid-19 se află pe ultima sută de metri. Pfizer prima a anunțat despre finalizarea ultimei etape a testării vaccinului și se află în așteptarea avizelor necesare. Pfizer are contracte impunătoare cu SUA și Uniunea Europeană, însă condițiile de transportare și păstrare sunt foarte stricte și nu se cunoaște dacă toate țările vor fi capabile să le respecte. Siguranța vaccinului acestei companii se ridică la 95%, ceea ce reprezintă un mare succes. La fel, sunt impunătoare rezultatele companiei americane Moderna care în 2-3 luni va aduce pe piață cantități impunătoare de doze de vaccin cu același nivel de siguranță. Au apărut unele probleme la compania AstraZeneca, care la prima doză de vaccin pentru voluntari a administrat doar jumătate de normă și acum este nevoită să facă unele reevaluări pentru a calcula cu mare precizie eficiența preparatului său. Tot la începutul anului viitor va fi disponibil și vaccinul din Federația Rusă, Sputnik, urmat mai târziu de încă două vaccinuri rusești. Și China a declarat în repetate rânduri că este disponibilă să distribuie vaccinul său în mod echitabil și să ajute țările mai sărace. În perspectiva imediată, pe piața internațională se așteaptă apariția a cel puțin 10 vaccinuri care furnizate ritmic vor permite imunizarea oamenilor într-un orizont de timp previzibil, adică în cel mult 9-12 luni.

În rest, temele mai sensibile care domină agenda internațională sunt: situația din Belarus unde nu contenesc protestele, asasinarea coordonatorului programului nuclear iranian Mohsen Fakhrizadeh și pacea foarte fragilă în perimetrul conflictului armeano-azer. Și, bineînțeles, o temă extrem de discutată în presa internațională o constituie previziunile privind schimbările din politica SUA după inaugurarea lui Joe Biden în calitate de nou președinte american.