Cronica săptămânii (1-6 decembrie)

Chişinău, 7 dec. /MOLDPRES/. În plan intern, situația post-electorală devine mult mai agitată decât a fost pe parcursul scrutinului prezidențial. Pe de o parte, declarații tranșante ale președintelui ales, care puteau fi puse în discuție în cadrul instituțional după învestire. Pe de alta, o reacție extrem de dură a deputaților care nu împărtășesc viziunile Maiei Sandu și votarea într-o manieră total neobișnuită a unui șir de proiecte care meritau o discuție calmă, atât în comisiile parlamentare, cât și în cadrul societății civile. Dincolo de unele subiecte politizate, adoptarea bugetelor în fiecare țară este o chestiune de importanță națională. Anume la acest capitol, timp de aproape jumătate de an în democrațiile consacrate au loc dispute aprinse între guvern și legislativ, patronate și sindicate, putere și opoziție, societatea civilă, presă și cetățenii neafiliați. Aceasta este foarte important și ocupă primul loc pe agenda politică a anului, deoarece un buget aprobat în lectură finală ne determină viața pe un an înainte.

Evident că spiritele s-au inflamat nu din cauza anumitor prevederi bugetare, care mai pot fi discutate și în a doua lectură. Pur și simplu presiunea uriașă care s-a acumulat pe umerii politicienilor pe parcursul campaniei electorale a răbufnit în ședința de parlament care, într-o măsură oarecare, a discreditat și mai mult unele formațiuni politice. Ce e corect din punct de vedere juridic, ne va spune Curtea Constituțională și poate e timpul să impunem respectul, tăvălit prin noroi în ultimii ani, pentru această instituție indispensabilă pentru funcționarea statului de drept. Dacă și în continuare se merge pe defăimarea Înaltei Curți de cei care se văd nedreptățiți, atunci vom face un pas uriaș înapoi, iar principiul separației puterii va rămâne un mit de care se pot folosi cu ușurință simpatizanții unei puteri autocratice. 

Și răspunsul președintelui ales Maia Sandu se înscrie în același registru foarte emoțional, generat de epuizarea nervoasă în campania electorală. Președintele trebuie să aducă în societate echilibru, calm și securitate pentru stat și pentru fiecare cetățean în parte. Instrumentele de lucru ale președinției sunt clar prescrise în Constituție și legi, iar cuvântul de ordine este "negocieri". Dacă acestea în ultima instanță eșuează din cauza incapacității politicienilor de a găsi un compromis, atunci unica soluție de avarie este dizolvarea și anticipatele. Totul este prescris, toate situațiile au soluții legale. Iar dacă unele n-au soluții, atunci se recurge la creația legislativă, despre care mulți deputați, din păcate, se pare că au uitat.

Pandemia continuă să pună probleme grave și ne demonstrează odată în plus că sistemul nostru sanitar se află în pragul epuizării resurselor sale. Cifrele îmbolnăvirilor cu Covid rămân foarte înalte, iar un orizont de timp în care vor veni vaccinurile salvatoare anti-covid nu se deslușește. Un lucru pozitiv care s-a întâmplat  recent este apariția vaccinului antigipal din Rusia și sosirea unui lot important de vaccin antigipal în calitate de donație din Statele Unite ale Americii. Nu este clar, de ce totuși instituțiile de resort nu comunică suficient și la timp cu cetățenii care au tot dreptul să cunoască condițiile, termenele și calitatea medicamentelor care vor fi procurate sau vor veni în calitate de donații? A cunoaște aceste lucruri este un drept constituțional al cetățenilor și el trebuie respectat. Aceasta se referă, nu în ultimul rând, și la perspectivele vaccinării anti- covid-19.

O veste bună care ne așază parcă pe făgașul normalității vine din capitala Albaniei, Tirana. În cadrul celei de-a 27-a reuniuni a Consiliului miniștrilor afacerilor externe ai OSCE, care și-a încheiat lucrările vineri, a fost adoptată, prin consens, Declarația cu privire la procesul de negocieri în formatul "5+2" privind reglementarea transnistreană.

În particular, miniștrii de externe ai statelor participante au îndemnat părțile să intensifice interacțiunea pentru depășirea provocărilor legate de pandemia Covid-19, să intensifice dialogul şi eforturile continue pentru protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, inclusiv în vederea restabilirii rapide a liberei circulații între cele două maluri ale Nistrului.

Miniștrii de externe ai statelor participante la OSCE au reiterat determinarea de a identifica pe cale pașnică o soluție cuprinzătoare şi durabilă a conflictului transnistrean în baza suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute cu adoptarea statutului special al regiunii transnistrene. În acest context, miniștrii au accentuat importanța formatului de negocieri „5+2"și au îndemnat actorii implicați la organizarea unei reuniuni în formatul respectiv, axată pe rezultate, cât mai curând posibil în anul 2021.

În cadrul intervențiilor, Uniunea Europeană şi statele membre, Marea Britanie şi SUA au manifestat solidaritate cu Republica Moldova, împărtășind îngrijorările legate de situația alarmantă privind încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiunea transnistreană. Partenerii internaționali au reiterat disponibilitatea lor de a contribui la identificarea unei soluții cuprinzătoare, pașnice și durabile pentru conflictul transnistrean cu respectarea  suveranității și integrității teritoriale în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. În această conexiune, SUA şi România au reiterat necesitatea finalizării procesului de retragere a trupelor și munițiilor străine de pe teritoriul țării noastre în conformitate cu angajamentele asumate de către Federația Rusă în cadrul OSCE. 

În plan extern, putem menționa intrarea Statelor Unite ale Americii pe făgașul normalității în procesul de tranziție a puterii. Donald Trump, marele perdant al scrutinului prezidențial, mai face declarații tăioase, însă ele mai degrabă țintesc spre alegerile pentru Senat din statul Georgia, care pot fi decisive pentru configurația politică din această cameră a legislativului american. Dacă democrații obțin cele două mandate de senator în Georgia, atunci ei practic controlează atât președinția, cât și ambele Camere ale parlamentului SUA.

O altă temă internațională palpitantă o constituie competiția acerbă a vaccinurilor. În continuare moare foarte multă lume de covid, iar pandemia nu prea dă semne de  retragere. Pe de altă parte, autorizarea desfășurării procesului de vaccinare în masă este foarte responsabilă și o greșeală în acest domeniu poate costa omenirea prea scump. Totuși, Marea Britanie a aprobat startul vaccinării, și-a atras critici ale instituțiilor internaționale și aplauze din partea celor care s-au săturat de frica de a se îmbolnăvi și de restricții din ce în ce mai dure. Imediat a reacționat și Rusia unde situația pandemică e complicată. Și în Rusia a fost dat startul vaccinării cu un produs autohton, Sputnic V. Clar că e riscant să te pripești, însă și agravarea situației pandemice cu rata tot mai ridicată de mortalitate, nu-ți dă voie să tărăgănezi începutul vaccinării la nesfârșit. Iar companiile care produc vaccinurile Pfizer, Moderna, Sputnic, AstraZeneca, CoronaVac... se pare că deja au pornit motoarele producerii industriale.

În rest, au devenit într-un fel tradiționale temele conflictului opoziție-putere din Belarus, pacea firavă dintre Azerbaidjan și Armenia și tensiunile create cu această ocazie la Erevan, așteptările de la Casa Albă a unor schimbări în cooperarea SUA cu UE, poziția americană față de China și Iran. Referitor la Iran, se pare că speranțele legate de declarațiile mai împăciuitoare ale lui Joe Biden față de Teheran pot fi năruite de asasinarea părintelui programului nuclear iranian Morsen Fakhrizaden, chiar dacă nu se știe deocamdată cine este autorul crimei.

Duminică, 6 decembrie, în România s-au desfășurat alegerile parlamentare. Măsurile nepopulare ale guvernării au subțiat puternic rezultatul PNL, care a acumulat în jur de 25%. Iar PSD, pe fundalul criticii acerbe a guvernării, și-a revenit și pentru prima dată în ultimii doi ani a acumulat în jur de 29 la sută. Faptul că PMP a lui Băsescu și Pro România lui Ponta și Tăriceanu în liberă cădere, n-au trecut pragul electoral, n-a surprins pe nimeni. Marea revelație a acestor alegeri este cu siguranță Partidul pentru Unirea Românilor care a fost creat doar un an în urmă și care a acumulat chiar la primul său scrutin peste 8%. Toate aceste date sunt preliminare, însă e cert că schimbări semnificative deja nu pot interveni. În mod tradițional, va fi prezent în parlamentul României și partidul care reprezintă minoritatea maghiară, UDMR. Cine va forma guvernul, ce alianțe vor exista, vom vedea în timpul apropiat după negocieri deloc simple.

În rest, în pragul sărbătorilor de iarnă, lumea dorește să fie mai optimistă, să audă mai multe lucruri despre pace, cooperare, depășirea pandemiei și revenirea la normalitate.